Depresia la bărbați: semnele pe care nu le recunoaștem
La mulți bărbați, depresia nu arată ca tristețe. Arată ca iritabilitate, furie, oboseală, insomnie, muncă în exces, mai mult alcool sau retragere. Un studiu național mare a arătat că, atunci când sunt incluse și aceste simptome, diferența dintre cât de des au depresie bărbații și femeile aproape dispare. În România, bărbații mor prin suicid de aproximativ șase ori mai des decât femeile. Depresia se tratează, iar primul pas poate fi mic.
Pe scurt
- Depresia la bărbați se vede adesea prin furie, risc, alcool și muncă excesivă, nu prin plâns.
- Când sunt luate în calcul aceste simptome, bărbații și femeile raportează depresie în proporții apropiate.
- Regulile rigide despre ce înseamnă „un bărbat adevărat” sunt asociate cu o sănătate mintală mai slabă și cu mai puțină căutare de ajutor.
- În România, rata suicidului la bărbați e de aproximativ șase ori mai mare decât la femei (Eurostat, 2022).
- Terapia funcționează la fel de bine la bărbați. Greu e doar primul pas.
De ce depresia la bărbați trece neobservată
Când ne gândim la depresie, ne imaginăm de obicei pe cineva trist, care plânge și nu se poate ridica din pat. Mulți bărbați nu se recunosc în imaginea asta. Ei nu plâng, merg la muncă, „funcționează”. Dar sunt iritați tot timpul, dorm prost, beau mai mult, se închid în ei sau muncesc până la epuizare.
Un studiu publicat în JAMA Psychiatry (Martin, Neighbors și Griffith, 2013), pe datele unei anchete naționale mari din SUA, a arătat ceva important: bărbații raportează mai des decât femeile accese de furie, agresivitate, consum de substanțe și comportamente riscante. Când aceste simptome au fost incluse în definiția depresiei, diferența dintre bărbați și femei aproape a dispărut. Cu alte cuvinte, mulți bărbați au depresie, doar că nu arată cum ne așteptăm.
Semne de depresie la bărbați
- Iritabilitate și furie: totul te enervează, explodezi la lucruri mici. Vezi și nervos tot timpul.
- Oboseală care nu trece, chiar și după somn.
- Somn schimbat: adormi greu, te trezești la 4 dimineața, sau dormi foarte mult.
- Mai mult alcool, ecrane, pariuri sau muncă, ca să nu simți.
- Retragere: nu mai ieși cu prietenii, vorbești tot mai puțin acasă.
- Pierderea interesului pentru sport, sex, hobby-uri, lucruri care contau.
- Dureri fizice fără o cauză clară: cap, stomac, spate.
- Gânduri de tipul „nu mai are rost”, „ar fi mai bine fără mine”.
„Bărbații nu plâng”
Printre cele mai frecvente căutări din România sunt „nu pot să plâng” și „bărbații nu plâng”. Mulți bărbați spun că, deși suferă, lacrimile pur și simplu nu vin. Nu e un defect. E adesea rezultatul unor ani în care ai învățat că emoțiile se țin sub control.
O meta-analiză (Wong și colegii, 2017), care a reunit zeci de studii, a arătat că bărbații care se conformează rigid normelor masculine tradiționale, precum independența absolută, controlul emoțional sau dominanța, au în medie o sănătate mintală mai slabă și caută mai rar ajutor. O analiză sistematică (Seidler și colegii, 2016) a ajuns la aceeași concluzie despre căutarea ajutorului pentru depresie: normele masculine pot întârzia mult primul pas.
Nu e vorba că masculinitatea ar fi problema. Problema sunt regulile prea rigide, care nu-ți lasă loc să fii om.
Cifrele din România
Conform datelor Eurostat, în 2022 rata standardizată a suicidului în România a fost de 16,3 la 100.000 la bărbați, față de 2,6 la 100.000 la femei, adică de aproximativ șase ori mai mare. Media europeană a fost de 17,2 la bărbați și 4,8 la femei. Nu toate aceste decese sunt legate de depresie, dar depresia netratată e unul dintre cei mai importanți factori de risc.
Dacă te gândești să-ți faci rău, nu aștepta: sună la 112 sau la TelVerde Antisuicid, 0800 801 200 (gratuit, program de noapte), ori scrie la sos@antisuicid.ro.
De ce bărbații amână ajutorul
Michael Addis și James Mahalik (2003), într-un articol clasic din American Psychologist, au arătat că bărbații caută ajutor mai ușor când problema e percepută ca normală, când nu pare să le amenințe imaginea de sine și când pot păstra un anumit control asupra procesului. Simon Rice și colegii (2017) au urmărit bărbați cu simptome depresive și au găsit că barierele cele mai frecvente sunt dorința de a se descurca singuri, frica de a părea slabi și dificultatea de a pune în cuvinte ce simt.
Mihai are 38 de ani, doi copii și un job solicitant. De un an e tot mai nervos acasă, doarme prost și bea două-trei beri în fiecare seară „ca să se relaxeze”. Nu se simte trist, se simte „terminat”. Când soția îi spune că pare deprimat, se enervează: „Nu sunt deprimat, sunt obosit.” Abia când nu mai poate merge la muncă două zile la rând acceptă să vorbească cu cineva.
Ce poți face de azi
- Numește-o altfel, dacă așa e mai ușor. „Sunt la capătul puterilor” e la fel de valid ca „sunt deprimat”.
- Mișcă-te, chiar și puțin. Activitatea fizică și activitățile cu sens sunt parte din tratamentul depresiei (activarea comportamentală, una dintre cele mai studiate componente ale terapiei cognitiv-comportamentale).
- Redu alcoolul. Pe moment ajută. Pe termen lung, adâncește depresia și strică somnul.
- Spune unui singur om. Un prieten, un frate, partenera. Nu trebuie să fie o conversație lungă.
- Fă un control medical. Medicul de familie poate exclude cauze fizice, precum tiroida sau un nivel scăzut de testosteron.
Cum lucrez cu depresia la bărbați
Direct și practic. Pornim de la ce se întâmplă concret, nu de la etichete. Lucrăm cu:
- activarea comportamentală: pași mici, concreți, care readuc energia și sensul (terapie cognitiv-comportamentală, CBT);
- gândurile „trebuie să mă descurc singur”, „nu am voie să cedez” și cât de mult te ajută acum;
- emoțiile, în ritmul tău, fără să fie nevoie să le „expui” mai mult decât vrei (terapie prin acceptare și angajament, ACT);
- colaborarea cu un medic psihiatru, atunci când e nevoie. Vezi psiholog sau psihiatru?
Întrebări frecvente
Cum se manifestă depresia la bărbați?
Des prin iritabilitate, furie, oboseală, insomnie, consum crescut de alcool, muncă în exces, retragere și pierderea interesului. Tristețea poate fi prezentă, dar nu e întotdeauna simptomul principal.
De ce nu pot să plâng, deși mă simt rău?
Pentru mulți bărbați, plânsul a fost descurajat din copilărie. Corpul învață să blocheze lacrimile. Nu înseamnă că nu suferi. Cu timpul și într-un spațiu sigur, accesul la emoții se poate reface.
Depresia la 40 de ani la bărbați e frecventă?
Da, mijlocul vieții aduce des presiuni multiple: carieră, copii, părinți în vârstă, sănătate. Vezi și criza vârstei de mijloc.
Funcționează terapia la bărbați?
Da. Terapia are rezultate bune indiferent de gen. Diferența ține mai ales de cât de devreme ajung bărbații și de cât de bine e adaptată terapia la ei.
Surse
- Martin, L. A., Neighbors, H. W., & Griffith, D. M. (2013). The experience of symptoms of depression in men vs women: analysis of the National Comorbidity Survey Replication. JAMA Psychiatry.
- Wong, Y. J., Ho, M. R., Wang, S. Y., & Miller, I. S. (2017). Meta-analyses of the relationship between conformity to masculine norms and mental health-related outcomes. Journal of Counseling Psychology.
- Seidler, Z. E., Dawes, A. J., Rice, S. M., Oliffe, J. L., & Dhillon, H. M. (2016). The role of masculinity in men's help-seeking for depression: a systematic review. Clinical Psychology Review.
- Addis, M. E., & Mahalik, J. R. (2003). Men, masculinity, and the contexts of help seeking. American Psychologist.
- Rice, S. M., Aucote, H. M., Parker, A. G., et al. (2017). Men's perceived barriers to help seeking for depression: longitudinal findings relative to symptom onset and duration. Journal of Health Psychology.
- Eurostat (2026). Causes of death: standardised death rate, intentional self-harm (hlth_cd_asdr2), România și UE27, 2022.
Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește o evaluare psihologică sau psihiatrică. Exemplele sunt ilustrative, compuse, și nu provin de la clienți reali.