Raul CojocaruPsiholog clinician · Psihoterapeut cognitiv-comportamental Apel gratuit

Ghid

Cum alegi un psihoterapeut bun: ce contează, după studii

De Raul Cojocaru · Actualizat la · 3 min de citit

Un psihoterapeut bun are, în primul rând, atestare valabilă și formare într-o metodă cu dovezi de eficiență. Dincolo de asta, cercetările arată că relația dintre tine și terapeut e unul dintre cei mai puternici predictori ai rezultatului. Verifică registrul profesional, întreabă cum lucrează și cum măsoară progresul, apoi ai încredere în felul în care te simți după primele ședințe.

Pe scurt

  • Verifică atestarea în registrul Colegiului Psihologilor din România.
  • Alege o metodă cu dovezi, de exemplu terapia cognitiv-comportamentală (CBT) sau terapia prin acceptare și angajament (ACT), și un terapeut care îți poate explica de ce.
  • Relația terapeutică are o legătură constantă cu rezultatele, conform unei meta-analize pe aproape 300 de studii.
  • Preferințele tale contează: când sunt luate în calcul, oamenii renunță mai rar la terapie.
  • Un terapeut bun vorbește deschis despre progres și te îndrumă mai departe când nu e persoana potrivită.

1. Verifică atestarea

În România, psihologii și psihoterapeuții cu drept de liberă practică sunt înscriși în Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practică, publicat de Colegiul Psihologilor din România (copsi.ro). Acolo poți vedea specialitatea și treapta de atestare: practicant sub supervizare, autonom sau specialist.

„Practicant sub supervizare” înseamnă că specialistul lucrează cu clienți, iar munca lui e supervizată periodic de cineva cu drept de supervizare. Pentru tine, asta înseamnă un nivel suplimentar de control al calității. Eu, de exemplu, sunt psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv-comportamental practicant sub supervizare.

2. Alege o metodă cu dovezi

Există zeci de forme de psihoterapie. Unele au fost testate în sute de studii controlate, altele mult mai puțin. Câteva dintre cele mai bine studiate:

  • terapia cognitiv-comportamentală (CBT), cu dovezi solide pentru anxietate, depresie, insomnie și multe altele;
  • terapia prin acceptare și angajament (ACT), cu o meta-analiză care arată eficiență pentru o gamă largă de probleme psihologice și fizice (A-Tjak și colegii, 2015);
  • terapia centrată pe scheme, pentru tipare de lungă durată;
  • alte abordări cu bază empirică, în funcție de problemă.

Un terapeut bun îți poate explica, pe înțeles, cum lucrează și de ce metoda lui se potrivește cu ce trăiești.

3. Relația contează enorm

Aici cercetarea e foarte clară. O meta-analiză condusă de Christoph Flückiger, Bruce Wampold și colegii (2018), pe aproape 300 de studii și peste 30.000 de pacienți, a găsit o legătură constantă între alianța terapeutică (acordul asupra obiectivelor, al sarcinilor și legătura dintre client și terapeut) și rezultatele terapiei, indiferent de metodă.

John Norcross și Bruce Wampold (2018), sintetizând zeci de meta-analize, au ajuns la concluzia că relația și adaptarea terapiei la persoana concretă sunt la fel de importante ca metoda.

Concret: după primele 2–3 ședințe, întreabă-te:

  • Mă simt ascultat(ă) și respectat(ă)?
  • Înțeleg ce facem și de ce?
  • Am senzația că lucrăm împreună spre ceva ce vreau eu?

4. Preferințele tale contează

O meta-analiză (Swift și colegii, 2018) a arătat că atunci când preferințele clientului sunt luate în calcul (tipul de terapie, felul terapeutului, formatul), oamenii renunță mai rar la terapie și au rezultate ceva mai bune. E important pentru că, în medie, aproximativ unul din cinci oameni renunță prematur la terapie (Swift și Greenberg, 2012).

Preferințe legitime: online sau la cabinet, un anumit gen al terapeutului, un stil mai structurat sau mai exploratoriu, o anumită limbă.

Întrebări pe care le poți pune

  1. Ce formare aveți și în ce treaptă de atestare sunteți?
  2. Ați lucrat cu oameni care trec prin ce trec eu?
  3. Cum arată, concret, o ședință cu dumneavoastră?
  4. Cum ne dăm seama dacă terapia funcționează?
  5. Cât ar putea dura, aproximativ?
  6. Care sunt prețul, durata și politica de anulare?

Monitorizarea progresului nu e un detaliu birocratic. O meta-analiză (de Jong și colegii, 2021) a arătat că feedbackul sistematic despre progres îmbunătățește rezultatele și reduce abandonul.

Semnale de alarmă

  • Îți promite rezultate garantate sau „vindecare în 3 ședințe”.
  • Nu îți poate spune ce formare are sau nu apare în registru.
  • Vorbește mai mult despre el decât despre tine.
  • Te judecă, te critică sau îți impune valorile lui.
  • Nu respectă confidențialitatea sau limitele relației profesionale.
  • Te descurajează să ceri o a doua opinie sau să mergi la psihiatru când ar fi nevoie.

Dacă nu simți că se potrivește

E în regulă să spui asta. Un terapeut bun nu se supără. Discută deschis și, dacă e nevoie, te ajută să găsești pe altcineva. Schimbarea terapeutului nu e un eșec. E o alegere informată.

Paul a încercat terapia acum câțiva ani și a renunțat după trei ședințe, convins că „terapia nu e pentru el”. Acum, cu alt terapeut, își dă seama că nu terapia nu i se potrivea, ci stilul. Avea nevoie de mai multă structură și de exerciții concrete. Diferența nu a fost metoda în sine, ci potrivirea.

Cum lucrez eu

Lucrez cu CBT și ACT, cu obiective clare și reevaluate periodic. Primul pas e un apel gratuit de 15 minute, în care poți să-mi pui toate întrebările de mai sus. Detalii pe pagina cum lucrez și pe cea despre mine.

Întrebări frecvente

Cum verific dacă un psiholog e atestat?

În Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practică, publicat de Colegiul Psihologilor din România pe copsi.ro.

Contează mai mult metoda sau terapeutul?

Ambele. Metodele cu dovezi au rezultate bune, dar relația terapeutică e unul dintre cei mai puternici predictori ai rezultatului, indiferent de metodă.

După câte ședințe îmi dau seama dacă terapeutul mi se potrivește?

De obicei după 2–3 ședințe ai o idee bună. Dacă ai dubii, spune-le deschis. Discuția însăși e adesea foarte utilă.

E mai bun un terapeut cu mai mulți ani de experiență?

Nu neapărat. Experiența ajută, dar cercetările arată că potrivirea, relația și monitorizarea progresului contează mult. Contează și supervizarea, care oferă un control suplimentar al calității.

Surse

  1. Flückiger, C., Del Re, A. C., Wampold, B. E., & Horvath, A. O. (2018). The alliance in adult psychotherapy: a meta-analytic synthesis. Psychotherapy.
  2. Norcross, J. C., & Wampold, B. E. (2018). A new therapy for each patient: evidence-based relationships and responsiveness. Journal of Clinical Psychology.
  3. Swift, J. K., Callahan, J. L., Cooper, M., & Parkin, S. R. (2018). The impact of accommodating client preference in psychotherapy: a meta-analysis. Journal of Clinical Psychology.
  4. Swift, J. K., & Greenberg, R. P. (2012). Premature discontinuation in adult psychotherapy: a meta-analysis. Journal of Consulting and Clinical Psychology.
  5. de Jong, K., Conijn, J. M., Gallagher, R. A. V., et al. (2021). Using progress feedback to improve outcomes and reduce drop-out, treatment duration, and deterioration: a multilevel meta-analysis. Clinical Psychology Review.
  6. A-Tjak, J. G., Davis, M. L., Morina, N., Powers, M. B., Smits, J. A., & Emmelkamp, P. M. (2015). A meta-analysis of the efficacy of acceptance and commitment therapy for clinically relevant mental and physical health problems. Psychotherapy and Psychosomatics.
  7. Colegiul Psihologilor din România: Registrul Unic al Psihologilor cu Drept de Liberă Practică.

Acest articol are scop educativ și nu înlocuiește o evaluare psihologică sau psihiatrică. Exemplele sunt ilustrative, compuse, și nu provin de la clienți reali.

Citește și